Această introducere în domeniul construcțiilor ecologice oferă noțiunile de bază despre ceea ce înseamnă o construcție ecologică. Este destinată celor care sunt noi în lumea construcțiilor ecologice, fie că sunteți un pasionat de bricolaj sau un constructor profesionist care abia se inițiază în domeniul construcțiilor durabile.
În aceste pagini veți învăța câteva noțiuni de bază despre construcțiile ecologice, inclusiv ce sunt și de ce ar trebui să construim cu toții în mod ecologic. Vă vom prezenta numeroasele termeni utilizați pentru a descrie construcțiile ecologice, arătându-vă ce face ca un proiect de construcție să fie ecologic. Apoi, vom explora toate avantajele construcțiilor ecologice, atât din punct de vedere ecologic, cât și financiar, pentru a vă arăta cum vă poate ajuta construirea ecologică în următorul dvs. proiect de construcție.
Vom aprofunda, de asemenea, materialele și tehnicile, arătându-vă ce criterii folosesc constructorii atunci când evaluează durabilitatea unui material. În plus, veți afla despre tehnicile de construcție naturală și tehnicile de construcție de înaltă performanță care pot fi utilizate pentru a construi clădiri ecologice. În cele din urmă, vă vom arăta unele dintre cele mai importante instrumente pe care constructorii le folosesc pentru a evalua exact cât de ecologic este un proiect: certificări și evaluări și evaluări ale ciclului de viață.
Citiți aceste pagini pentru a vă face rapid o idee despre ce înseamnă construcția ecologică. Apoi, continuați să navigați pe site pentru informații mai detaliate despre orice aspect legat de ecologizare.
1. Ce este construcția ecologică?
Construcția ecologică este o metodă de construcție eficientă din punct de vedere al resurselor, care produce clădiri mai sănătoase, cu un impact mai redus asupra mediului și cu costuri de întreținere mai mici. Această abordare durabilă a construcției ține cont de întregul ciclu de viață al unei clădiri: amplasare, proiectare, construcție, exploatare, întreținere, renovare și demolare (citiți Evaluarea ciclului de viață pentru mai multe informații).
Termeni precum „construcție durabilă”, „clădire de înaltă performanță” și „construcție ecologică” sunt folosiți în mod interschimbabil pentru a descrie ceea ce este, în esență, același lucru, deși există variații ale temei care au semnificații ușor diferite. Construcția naturală, de exemplu, este o formă durabilă de construcție, dar cu intenția de a utiliza numai produse naturale. Proiectarea durabilă cuprinde construcția ecologică, dar aprofundează o serie mult mai largă de aspecte, de la micro (proiectarea durabilă a mobilierului) la macro (planificarea urbană durabilă).
Sistemele comprehensive de evaluare care certifică clădirile ecologice, precum BREEAM, LEED și Passivhaus, măsoară sustenabilitatea unei clădiri în funcție de mai multe criterii. Luate împreună, aceste criterii formează o imagine precisă a ceea ce înseamnă clădirea ecologică. Criteriile comune sunt enumerate mai jos.
Extinderea urbană nu este sustenabilă. Constructorii ecologici sunt încurajați să construiască pe terenuri deja dezvoltate, rather than developing new land.
De asemenea, este important să se construiască în apropierea infrastructurii existente, cum ar fi liniile de autobuz și bibliotecile, pentru a reduce dependența locuitorilor de transport, deoarece efortul depus pentru construirea unei case ecologice este irosit dacă locuitorii trebuie să parcurgă distanțe mari în fiecare zi.
Cu cât șantierul este mai mic, cu atât mai bine, deoarece amprenta asupra mediului este mai mică. Șantierele care au fost amenajate în mod durabil și nu suferă de eroziunea solului sau de poluarea luminoasă sunt, de asemenea, considerate mai durabile.
Apa
Reducerea consumului de apă este integrată în proiectare, prin utilizarea toaletelor cu debit redus, a sistemelor de apă gri, a xeriscapingului (amenajarea peisagistică cu irigare minimă sau fără irigare) și a colectării apei de ploaie.
Accentul se pune mai întâi pe reducerea necesității de apă (de exemplu, toaletele cu debit redus), apoi pe gestionarea apei după utilizare (de exemplu, irigarea cu apă gri). Metodele de colectare a apei, cum ar fi colectarea apei de ploaie, sunt, de asemenea, esențiale pentru construcțiile durabile.
Citiți Ghidul pentru clădiri ecologice privind eficiența în utilizarea apei pentru mai multe detalii despre acest subiect.
Energie și atmosferă
Clădirile ecologice sunt construite utilizând proiecte eficiente din punct de vedere energetic (de exemplu, casele pasive sunt construite cu izolație superioară și alte tehnici pentru a asigura o înveliș exterior etanș și un consum minim de energie).
Procesele care utilizează energie curată, cum ar fi sistemele geotermale și solare fotovoltaice, sunt, de asemenea, utilizate pe scară largă în construcțiile durabile.
Citiți Ghidul pentru clădiri ecologice privind eficiența energetică și energia regenerabilă pentru mai multe detalii despre acest subiect.
Materiale și resurse
Conform Eurostat, 38,4% din totalul deșeurilor din UE provine din construcții și demolări. Pentru a minimiza impactul acestei industrii generatoare de deșeuri, constructorii ecologici reduc utilizarea materialelor ori de câte ori este posibil. De asemenea, reutilizează și reciclează materialele prin recuperare, deconstrucție, refabricare și recondiționare.
Se acordă preferință materialelor durabile, deoarece nu trebuie înlocuite atât de des. De asemenea, se acordă atenție selectării materialelor produse în mod durabil, provenite din surse naturale, regenerabile și care necesită un transport minim.
Citiți Ghidul pentru clădiri ecologice privind materialele durabile pentru mai multe detalii despre acest subiect.
Dimensiunea
Un alt aspect legat de materiale și resurse este dimensiunea clădirii. Dimensiunea medie a unei locuințe în Europa este de aproximativ 90-100 m2. Locuințele mai mari tind să utilizeze chiar mai multe materiale decât creșterea proporțională a dimensiunii lor.
Deși în ultimii ani s-au înregistrat îmbunătățiri semnificative în tehnicile de construcție și în produsele care asigură o mai mare eficiență energetică, izolare și etanșeitate a anvelopei clădirii, locuințele mai mari necesită în continuare mai multă energie pentru a funcționa.
Nu există o dimensiune specifică a locuinței sau a clădirii care să fie considerată durabilă, dar există linii directoare. Vermont Builds Greener a publicat un tabel de evaluare care acordă puncte pe baza unui prag în funcție de numărul de dormitoare (de la unul la șase). Dacă se depășește pragul, se pierd puncte.
Calitatea mediului interior (IEQ)
Europenii petrec până la 90% din viață în interior, ceea ce înseamnă că calitatea aerului din interior este mult mai importantă pentru sănătatea noastră decât calitatea aerului din exterior. Constructorii ecologici se străduiesc să construiască clădiri care sunt bune nu doar pentru mediu, ci și pentru sănătatea noastră. Sunt încurajate materialele cu emisii reduse, cum ar fi vopselele fără COV și mobilierul fără formaldehidă. Ventilația îmbunătățită și produsele rezistente la umiditate sunt, de asemenea, atribute cheie ale IEQ.
Construcția nu înseamnă doar construirea fizică a structurilor. Construcția înseamnă și dezvoltarea unui cartier, crearea unui parc, reproiectarea infrastructurii. Unii consideră că construcția ecologică este o cultură a transformării. Un exemplu vizionar ar fi reproiectarea unui întreg cartier suburban într-un cartier fără mașini, dens populat, cu acces ușor la agricultura urbană. Living Building Challenge surprinde cel mai bine acest concept de construcție holistică cu întrebarea provocatoare: „Ce s-ar întâmpla dacă fiecare act de proiectare și construcție ar face lumea un loc mai bun?”
Citiți Ghidul pentru clădiri ecologice privind calitatea mediului interior pentru mai multe detalii despre acest subiect.
2. De ce să construim ecologic?
În întreaga Europă, se conștientizează tot mai mult faptul că clădirile nu mai sunt structuri pasive, ci sunt esențiale pentru acțiunile climatice și reziliența economică. În prezent, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie al UE și 36% din emisiile de dioxid de carbon legate de energie. Mai mult, aproximativ trei sferturi din clădirile din Europa rămân ineficiente din punct de vedere energetic, în timp ce doar 0,4-1,2% din fondul imobiliar este modernizat în fiecare an. Acest dezechilibru reprezintă un obstacol major în calea atingerii obiectivelor climatice ale UE: dacă rata de renovare nu se dublează, clădirile vor fi departe de obiectivele de neutralitate carbonică până în 2050.
Construcțiile ecologice implică costuri suplimentare moderate. Potrivit studiilor din sector, costul inițial suplimentar rareori depășește 0,5-12 % în comparație cu construcțiile convenționale. Cu toate acestea, acest cost suplimentar înseamnă investiții în izolație avansată, geamuri eficiente, sisteme de energie regenerabilă, cum ar fi panouri solare sau pompe de căldură, și materiale cu emisii reduse de carbon, toate acestea oferind beneficii semnificative. Un acoperiș verde, de exemplu, care costă între 108 și 355 de euro pe metru pătrat, poate dubla durata de viață a unui acoperiș și poate crește valoarea proprietății cu aproximativ șapte procente. În Belgia, modernizarea locuințelor cu etichete EPC slabe, cum ar fi F, la D a dus la economii de aproximativ 57 000 de euro pe durata de viață a investiției. Astfel, chiar și primele modeste generează randamente substanțiale pe termen lung.
Creșterea valorii și a ratei de ocupare
Creșterea veniturilor nu se limitează la economii. Locuințele eficiente din punct de vedere energetic au adesea prețuri de vânzare cu 4-10% mai mari și chirii cu 8-25% mai mari. De asemenea, acestea înregistrează rate de ocupare cu până la 23% mai mari. În ceea ce privește birourile, clădirile ecologice certificate BREEAM din Londra au înregistrat prime de 21% la prețurile de vânzare și de 18% la chirii. Astfel de diferențe de performanță transformă acreditările ecologice din îmbunătățiri etice în strategii comerciale diferențiatoare.
Impactul asupra mediului
Din punct de vedere ecologic, clădirile ecologice sunt monumentale. Reabilitarea a doar un sfert din fondul imobiliar ineficient din Europa ar putea reduce consumul de energie și emisiile de CO₂ la nivelul UE cu aproximativ 5-6%. Atingerea obiectivelor climatice pentru 2030 necesită reducerea cererii de încălzire și răcire cu 14% și reducerea emisiilor de CO₂ cu 60% față de 1990 – obiective care pot fi atinse numai prin transformarea clădirilor. În prezent, sectorul rămâne cu 40% în urmă în ceea ce privește indicatorii cheie, cum ar fi consumul de energie, reducerea emisiilor și investițiile în renovare. În același timp, sectorul construcțiilor contribuie în mare măsură la emisiile totale ale Europei, iar trecerea la proiectarea circulară și la materiale cu emisii reduse de carbon ar putea reduce dramatic carbonul încorporat – reprezentând o reducere de până la 96% a emisiilor legate de ciment și deblocând până la 360 de miliarde de dolari pe an în valoare netă la nivel global până în 2050.
Impactul operațional al proiectării ecologice este, de asemenea, profund. Clădirile consumă aproximativ 80 % din energia pe durata ciclului lor de viață în faza de utilizare. Prin decarbonizarea încălzirii, ventilației, iluminatului și răcirii, clădirile ecologice pot fi transformate din consumatoare de energie în „prosumatori de energie” integrați în rețeaua inteligentă și în ecosistemul energiei regenerabile. Întrucât încălzirea domestică se bazează în continuare în principal pe combustibili fosili – reprezentând 76% din sisteme în 2017 – promovarea electrificării eficiente este esențială pentru obiectivele UE.
Alte beneficii ale construcțiilor ecologice
Scăderea cererii de infrastructură – Clădirile performante consumă mai puțină energie și apă, ceea ce reduce presiunea asupra resurselor comune și permite extinderea capacității infrastructurii. Administrațiile locale au două motive importante să se bucure de acest lucru. Pot percepe impozite mai mari pe proprietăți pentru clădirile cu o valoare mai mare și economisesc cheltuielile cu infrastructura.
Creșterea productivității și a prezenței – Studiile au constatat o corelație pozitivă între îmbunătățirea calității mediului interior și productivitatea și prezența la locul de muncă. S-au raportat creșteri ale productivității de 2 până la 10% și o reducere de 35% a absenteismului pentru spațiile închiriate ecologice.
Creșterea vânzărilor – S-au raportat vânzări mai mari în clădirile care maximizează lumina naturală. Un sondaj documentat în Skylighting and Retail Sales: An Investigation into the Relationship Between Daylighting and Human Performance (Lumina naturală și vânzările cu amănuntul: o investigație a relației dintre lumina naturală și performanța umană) raportează o creștere de 40% a vânzărilor în magazinele care utilizează luminatoare în locul iluminatului electric.
Cadrele guvernamentale și finanțarea reduc și mai mult riscurile. Directiva revizuită a UE privind performanța energetică a clădirilor impune emisii aproape zero în clădirile publice până în 2028 și în toate clădirile private noi până în 2030. Eforturi precum Renovation Wave vizează dublarea treptată a ratei anuale de renovare până în 2030, canalizând în același timp miliarde de euro către modernizarea fondului imobiliar. Aceste măsuri stimulează programe de finanțare la scară largă, inclusiv obligațiuni verzi și finanțare cu dobândă redusă prin Banca Europeană de Investiții, ceea ce face construcțiile ecologice din ce în ce mai atractive.
3. Materiale de construcție ecologice
Diferite persoane au idei diferite despre ceea ce constituie de fapt un „material de construcție ecologic”, dar există anumite standarde asupra cărora majoritatea ar fi de acord. Orice material care contribuie la atingerea obiectivului de îmbunătățire a durabilității prin reducerea impactului asupra mediului al procesului de construcție ar fi considerat ecologic. Institutul pentru Specificații în Construcții, o autoritate în domeniul specificațiilor de construcții, a clasificat materialele de construcție ecologice în funcție de o serie de criterii, pe care le-am rezumat aici.
Eficiența resurselor
Reînnoibile, naturale sau abundente – Materiale naturale care nu necesită prelucrare sau necesită o prelucrare minimă; materiale care cresc rapid; resurse reînnoibile; materiale recoltate în mod durabil – certificate de o terță parte, cum ar fi Forest Stewardship Council. (de exemplu, bambus, plută și lemn certificat FSC).
Disponibile local – Produsele obținute local reduc cererea de transport și emisiile de gaze cu efect de seră. (de exemplu, pământul utilizat pentru pământ bătut și blocuri de pământ comprimat). Unele dintre produsele din categoria anterioară, cum ar fi bambusul, sunt materiale de construcție ideale, dar dacă trebuie transportate pe distanțe mari, nu sunt atât de durabile. Bambusul este un bun exemplu, deoarece este importat în mare parte din Asia. Anumite specii de iarbă pot fi însă cultivate în Europa.
Conținut reciclat – Materiale de construcție fabricate din conținut reciclat (de exemplu, beton din hârtie, plăci ecologice, compozite din lemn și plastic).
Reciclabile sau reutilizabile – Diferite de cele de mai sus – materiale care nu sunt neapărat fabricate din conținut reciclat, dar care pot fi reciclate sau reutilizate la sfârșitul ciclului de viață (de exemplu, metale, lemn, plastic, sticlă).
Recuperat, deconstrucționat, refabricat sau recondiționat – Recuperarea unui produs înainte de a ajunge la groapa de gunoi nu înseamnă doar un produs în minus care trebuie eliminat, ci și un produs în minus care trebuie fabricat (de exemplu, mobilier și accesorii precum dulapuri, uși, ferestre și podele).
Durabil – Materialele care durează mai mult nu trebuie înlocuite la fel de des. Unii consideră că materialele neregenerabile, cum ar fi plasticul, sunt „ecologice” datorită durabilității lor (de exemplu, piatra, acoperișurile din cupru, pardoselile din lemn de esență tare și orice mobilier și dulapuri de înaltă calitate care durează mult timp).
Proces de fabricație eficient din punct de vedere al resurselor – Producătorii care sunt eficienți în procesul de fabricație, utilizând mai puțină energie, emițând mai puține gaze cu efect de seră și producând mai puține deșeuri decât producătorii convenționali.
Eficiență energetică
Orice sisteme, materiale și componente care reduc consumul de energie utilizând energie regenerabilă, cum ar fi:
- sisteme fotovoltaice solare
- încălzirea apei cu energie solară
- geotermală
- turbine eoliene
- microhidro
Conservarea apei
Materiale și sisteme care conservă și colectează apa, cum ar fi:
- sisteme de colectare a apei de ploaie
- toalete, robinete și capete de duș cu debit redus
- sisteme de apă gri
Calitatea aerului interior
Emisii reduse sau zero de COV / Emisii chimice minime – Materiale care emit compuși organici volatili (COV) în cantități minime sau deloc, cum ar fi vopselele cu conținut redus sau zero de COV.
Conținut redus sau nul de substanțe toxice – Materiale care emit puține sau deloc substanțe cancerigene, iritante sau toxice pentru reproducere.
Rezistență la umiditate – Prin rezistența la umiditate, produsele inhibă dezvoltarea biologică, cum ar fi mucegaiul, și au o durată de viață mai lungă.
Întreținere sănătoasă – Materiale care pot fi curățate cu produse de curățare netoxice sau cu conținut redus de COV.
Tehnologie care promovează sănătatea – Dispozitive care evaluează calitatea mediului interior (IEQ) și îmbunătățesc calitatea aerului, cum ar fi instrumentele de monitorizare.
Citiți mai multe despre acest subiect în Ghidul materialelor de construcție ecologice
4. Tehnici de construcție naturală
Construcția naturală nu este atât de simplă pe cât sugerează numele. Termenul „natural” se referă în acest caz la materialul principal de construcție, nu la toate materialele. Materialele reciclate, cum ar fi sticlele și anvelopele, sunt utilizate în mod obișnuit de constructorii naturali. Cimentul este, de asemenea, un adaos obișnuit la mai multe materiale de construcție naturale.
Pământul este principalul material de construcție pentru aproximativ un sfert din populația lumii, în special în țările în curs de dezvoltare. Construcția naturală este populară în țările în curs de dezvoltare, deoarece poate fi realizată manual. În Occident, însă, construcția naturală se impune mai lent, deoarece este de obicei destul de laborioasă. Și când se compară costurile de construcție, metoda mai ieftină câștigă aproape întotdeauna.
Mecanizarea a pătruns treptat în tehnicile de construcție naturală ca o modalitate de a reduce costurile ridicate ale forței de muncă. Constructorii naturali au la dispoziție multe tehnici, indiferent dacă doresc o opțiune extrem de durabilă, o metodă rapidă și ușoară, una care necesită multă muncă sau una care nu necesită multă muncă.
Cob
Termenul „cob” denumește amestecul de argilă, nisip, apă și paie (sau alt material fibros) care se amestecă pentru a forma bulgări de mărimea palmei. Cea mai comună metodă de amestecare a cobului este manuală (printr-un proces de frământare cu picioarele și aruncare ca o clătită pe o prelată), dar poate fi amestecat și cu ajutorul unei mașini. Pereții din cob sunt construiți de la fundație până când formează o structură monolitică, adică o singură bucată solidă, spre deosebire de clădirile din blocuri de pământ comprimat, care sunt formate din multe blocuri mici stivuite unul peste altul.
Adobe
Construcția din adobe este practicată încă din 6000 î.Hr. Se folosesc trei dintre aceleași materiale de bază ca și în cazul cobului (argilă, nisip și apă), cu excepția celui de-al patrulea material fibros, care este folosit doar uneori. Odată amestecat, amestecul de adobe este lăsat să se usuce în forme până când se întărește și devine cărămizi, care sunt apoi așezate de zidari. În locurile în care clădirea va fi supusă unor condiții meteorologice dure și umede, adobe este uneori stabilizat cu puțin ciment sau emulsie de asfalt pentru a-l menține compact.
Blocuri de pământ comprimat
CEB este o alternativă mecanizată la adobe, care reduce semnificativ costurile cu forța de muncă. Spre deosebire de adobe realizate manual, aceste blocuri sunt comprimate cu ajutorul unei mașini și produse cu precizie, obținându-se blocuri uniforme ca dimensiune și formă, care nu necesită mortar ca compus de nivelare (pot fi stivuite uscate).
Pământ bătut
Pământul este și aici ingredientul principal, dar în loc să fie stivuit sau așezat, este bătut sau comprimat în loc, de obicei cu ajutorul unor forme. Astăzi, pentru comprimare se utilizează în general echipamente mecanizate.
Baloturi de paie
Paie este o resursă regenerabilă cu un grad ridicat de izolare, ceea ce o face un material natural excelent pentru construcții. Dezavantajul este că paiele trebuie păstrate uscate, altfel vor mucegăi și vor putrezi. Construcțiile din baloți de paie pot fi fie neportante, în cazul în care structura este susținută de un schelet din stâlpi și grinzi, iar paiele sunt utilizate ca umplutură, fie portante. Construcțiile neportante sunt cele mai utilizate în cazul baloților de paie.
Lemn de foc
Lemnul de foc se referă la bucățile scurte de lemn pe care le vedem de obicei în șeminee. Dar, în loc să fie arse pentru a produce combustibil, aceste bucăți de lemn sunt aliniate cu capetele ieșind în afară și sunt ținute împreună cu mortar, conferind un aspect frumos și natural. La fel ca pământul, are o masă termică ridicată. Și, la fel ca baloturile de paie, are și proprietăți izolante ridicate. În acest fel, este un material de construcție excelent. Este nevoie de mortar, dar este posibil să se utilizeze cob în loc de ciment pentru mortar.
Structuri din lemn
La fel ca pământul, lemnul este un alt material de construcție străvechi. Dacă lemnul este recoltat dintr-o sursă certificată (de exemplu, FSC) care regenerează pădurile și provine din surse locale, acesta poate fi un material de construcție natural extrem de durabil. În construcțiile cu stâlpi, stâlpii de lemn sunt înfipți în pământ (unde pot putrezi rapid), în timp ce structurile din lemn (cunoscute și sub denumirea de construcții cu stâlpi și grinzi) utilizează o fundație separată.
Piatra
La fel ca pământul și lemnul, oamenii construiesc cu pietre de milenii. Și de ce nu? Este un material frumos, durabil, cu o masă termică ridicată. Cu gama actuală de materiale de construcție, însă, zidăria din piatră este cel mai frecvent întâlnită în terase și ziduri de grădină.
Papercrete
Hârtia din orice sursă poate fi recuperată și transformată în papercrete, prin amestecarea hârtiei, cimentului și apei într-un mixer mare. La fel ca în cazul altor materiale de construcție naturale, includerea cimentului diminuează sustenabilitatea acestui material.
Pământ turnat
Această metodă de construcție este similară cu cea a betonului din punct de vedere al modului de realizare, dar compoziția sa este diferită. În loc de nisip și pietriș, se utilizează pământ obișnuit ca agregat.
5. Evaluarea ciclului de viață (LCA)
O poveste este mult mai complexă decât ceea ce spune rezumatul de pe coperta din spate a cărții. Constructorii ecologici realizează beneficiile construcțiilor durabile, în parte deoarece înțeleg natura interconectată a vieții pe Pământ. Prin urmare, nu este de mirare că industria a adoptat evaluarea ciclului de viață (LCA) pentru a analiza cu precizie durata de viață completă a unei clădiri, în loc să se limiteze la suma părților care au intrat în compoziția clădirii.
Ce este o evaluare a ciclului de viață?
O evaluare a ciclului de viață este o metodologie utilizată pentru a măsura impactul pe care un produs sau un proces îl are asupra mediului, de la începutul procesului (extracția materiilor prime) până la sfârșitul procesului (eliminarea). Aceste evaluări pot fi utilizate pentru a analiza orice, de la materiale de construcții până la mobilier.
LCA sunt utilizate pentru a măsura atât intrările și ieșirile de materiale, cât și de energie, pentru a evalua efectele acestor intrări și ieșiri și pentru a formula datele în informații utile pentru înțelegerea rezultatului unui anumit produs sau proces asupra aerului (de exemplu, diminuarea stratului de ozon), solului (de exemplu, deșeuri) sau apei (de exemplu, poluarea).
Câteva informații generale despre evaluările ciclului de viață
Unele aspecte ale LCA erau utilizate încă din anii 1970, dar cadrul tehnic cuprinzător pentru acest proces a evoluat abia în ultimii ani. Societatea de Toxicologie și Chimie a Mediului (SETAC) este în mare parte responsabilă de dezvoltarea LCA în forma sa actuală, deși un număr mare de alte organizații au fost, de asemenea, implicate în dezvoltarea sa.
Beneficiile LCA
Evaluările ciclului de viață sunt un instrument puternic pe care constructorii ecologici îl pot utiliza pentru a alege produsele și procesele cele mai ecologice. LCA analizează efectele transferului dintr-un mediu în altul, cum ar fi eliminarea emisiilor atmosferice prin crearea unui efluent de apă uzată. În acest fel, se poate urmări ce se întâmplă cu componentele individuale ale unei clădiri pentru a obține date precise despre sustenabilitatea întregii clădiri pe durata ciclului său de viață.
Evaluarea impactului asupra mediului este înșelătoare. Deși este ușor de observat că pardoselile din bambus sunt o opțiune mai bună pentru mediu decât un covor obișnuit, evaluarea durabilității a două pardoseli similare din bambus nu este atât de evidentă, cu excepția cazului în care se efectuează o LCA. Cât de mult a călătorit pardoseala înainte de a fi instalată? Câtă energie a fost consumată pentru producerea ei? Ce efect va avea eliminarea ei?
Deși un produs poate părea la prima vedere că produce mai multe emisii de carbon, atunci când se ia în considerare întregul său impact asupra mediului (de exemplu, efectele asupra aerului, solului și apei), acesta poate fi mult mai puțin dăunător pentru mediu decât un produs care emite mai puțin carbon.
Informația înseamnă putere. Datorită datelor complete furnizate de o LCA, este mult mai ușor să obțineți acceptul părților interesate (adică guvernul, cetățenii), deoarece constructorii dispun de date fiabile pe care se pot baza pentru a-și susține argumentele în favoarea unei clădiri.
Resurse pentru efectuarea unei LCA
Laboratorul Național de Cercetare în domeniul Managementului Riscurilor a publicat Life cycle assessment: Principles and Practice (Evaluarea ciclului de viață: principii și practici), o carte electronică gratuită care acoperă întregul proces de efectuare a unei LCA.
Există o serie de instrumente software care ajută la efectuarea evaluărilor ciclului de viață. Whole Building Design Guide găzduiește o listă de instrumente pentru calcularea costurilor, evaluarea și gestionarea ciclului de viață, iar DOE menține un director cuprinzător de instrumente software pentru energia clădirilor.
