\n\n\n\n
![\"cas\u0103](\"https:\/\/greenbuildingeurope.eu\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/green-building-house.jpeg\" "\\"\\"")
<\/a><\/figure>\n\n\n\nConstruc\u021bia ecologic\u0103 este o metod\u0103 de construc\u021bie eficient\u0103 din punct de vedere al resurselor, care produce cl\u0103diri mai s\u0103n\u0103toase, cu un impact mai redus asupra mediului \u0219i cu costuri de \u00eentre\u021binere mai mici. Aceast\u0103 abordare durabil\u0103 a construc\u021biei \u021bine cont de \u00eentregul ciclu de via\u021b\u0103 al unei cl\u0103diri: amplasare, proiectare, construc\u021bie, exploatare, \u00eentre\u021binere, renovare \u0219i demolare (citi\u021bi Evaluarea ciclului de via\u021b\u0103<\/a> pentru mai multe informa\u021bii).<\/p>\n\n\n\n Termeni precum \u201econstruc\u021bie durabil\u0103\u201d, \u201ecl\u0103dire de \u00eenalt\u0103 performan\u021b\u0103\u201d \u0219i \u201econstruc\u021bie ecologic\u0103\u201d sunt folosi\u021bi \u00een mod interschimbabil pentru a descrie ceea ce este, \u00een esen\u021b\u0103, acela\u0219i lucru, de\u0219i exist\u0103 varia\u021bii ale temei care au semnifica\u021bii u\u0219or diferite. Construc\u021bia natural\u0103, de exemplu, este o form\u0103 durabil\u0103 de construc\u021bie, dar cu inten\u021bia de a utiliza numai produse naturale. Proiectarea durabil\u0103 cuprinde construc\u021bia ecologic\u0103, dar aprofundeaz\u0103 o serie mult mai larg\u0103 de aspecte, de la micro (proiectarea durabil\u0103 a mobilierului) la macro (planificarea urban\u0103 durabil\u0103).<\/p>\n\n\n\n Sistemele comprehensive de evaluare care certific\u0103 cl\u0103dirile ecologice, precum BREEAM, LEED \u0219i Passivhaus, m\u0103soar\u0103 sustenabilitatea unei cl\u0103diri \u00een func\u021bie de mai multe criterii. Luate \u00eempreun\u0103, aceste criterii formeaz\u0103 o imagine precis\u0103 a ceea ce \u00eenseamn\u0103 cl\u0103direa ecologic\u0103. Criteriile comune sunt enumerate mai jos.<\/p>\n\n\n\n Extinderea urban\u0103 nu este sustenabil\u0103. Constructorii ecologici sunt \u00eencuraja\u021bi s\u0103 construiasc\u0103 pe terenuri deja dezvoltate, rather than developing new land.<\/p>\n\n\n\n De asemenea, este important s\u0103 se construiasc\u0103 \u00een apropierea infrastructurii existente, cum ar fi liniile de autobuz \u0219i bibliotecile, pentru a reduce dependen\u021ba locuitorilor de transport, deoarece efortul depus pentru construirea unei case ecologice este irosit dac\u0103 locuitorii trebuie s\u0103 parcurg\u0103 distan\u021be mari \u00een fiecare zi.<\/p>\n\n\n\n Cu c\u00e2t \u0219antierul este mai mic, cu at\u00e2t mai bine, deoarece amprenta asupra mediului este mai mic\u0103. \u0218antierele care au fost amenajate \u00een mod durabil \u0219i nu sufer\u0103 de eroziunea solului sau de poluarea luminoas\u0103 sunt, de asemenea, considerate mai durabile.<\/p>\n\n\n\n Reducerea consumului de ap\u0103 este integrat\u0103 \u00een proiectare, prin utilizarea toaletelor cu debit redus, a sistemelor de ap\u0103 gri, a xeriscapingului (amenajarea peisagistic\u0103 cu irigare minim\u0103 sau f\u0103r\u0103 irigare) \u0219i a colect\u0103rii apei de ploaie.<\/p>\n\n\n\n Accentul se pune mai \u00eent\u00e2i pe reducerea necesit\u0103\u021bii de ap\u0103 (de exemplu, toaletele cu debit redus), apoi pe gestionarea apei dup\u0103 utilizare (de exemplu, irigarea cu ap\u0103 gri). Metodele de colectare a apei, cum ar fi colectarea apei de ploaie, sunt, de asemenea, esen\u021biale pentru construc\u021biile durabile.<\/p>\n\n\n\n Citi\u021bi <\/strong>Ghidul pentru cl\u0103diri ecologice privind eficien\u021ba \u00een utilizarea apei<\/strong><\/a> pentru mai multe detalii despre acest subiect.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Cl\u0103dirile ecologice sunt construite utiliz\u00e2nd proiecte eficiente din punct de vedere energetic (de exemplu, casele pasive sunt construite cu izola\u021bie superioar\u0103 \u0219i alte tehnici pentru a asigura o \u00eenveli\u0219 exterior etan\u0219 \u0219i un consum minim de energie).<\/p>\n\n\n\n Procesele care utilizeaz\u0103 energie curat\u0103, cum ar fi sistemele geotermale \u0219i solare fotovoltaice, sunt, de asemenea, utilizate pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een construc\u021biile durabile.<\/p>\n\n\n\n Citi\u021bi <\/strong>Ghidul pentru cl\u0103diri ecologice privind eficien\u021ba energetic\u0103 \u0219i energia regenerabil\u0103<\/strong><\/a> pentru mai multe detalii despre acest subiect.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Conform Eurostat<\/a>, 38,4% din totalul de\u0219eurilor din UE provine din construc\u021bii \u0219i demol\u0103ri. Pentru a minimiza impactul acestei industrii generatoare de de\u0219euri, constructorii ecologici reduc utilizarea materialelor ori de c\u00e2te ori este posibil. De asemenea, reutilizeaz\u0103 \u0219i recicleaz\u0103 materialele prin recuperare, deconstruc\u021bie, refabricare \u0219i recondi\u021bionare.<\/p>\n\n\n\n Se acord\u0103 preferin\u021b\u0103 materialelor durabile, deoarece nu trebuie \u00eenlocuite at\u00e2t de des. De asemenea, se acord\u0103 aten\u021bie select\u0103rii materialelor produse \u00een mod durabil, provenite din surse naturale, regenerabile \u0219i care necesit\u0103 un transport minim.<\/p>\n\n\n\n Citi\u021bi <\/strong>Ghidul pentru cl\u0103diri ecologice privind materialele durabile<\/strong><\/a> pentru mai multe detalii despre acest subiect.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Un alt aspect legat de materiale \u0219i resurse este dimensiunea cl\u0103dirii. Dimensiunea medie a unei locuin\u021be \u00een Europa este de aproximativ 90-100 m2<\/sup>. Locuin\u021bele mai mari tind s\u0103 utilizeze chiar mai multe materiale dec\u00e2t cre\u0219terea propor\u021bional\u0103 a dimensiunii lor.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i \u00een ultimii ani s-au \u00eenregistrat \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri semnificative \u00een tehnicile de construc\u021bie \u0219i \u00een produsele care asigur\u0103 o mai mare eficien\u021b\u0103 energetic\u0103, izolare \u0219i etan\u0219eitate a anvelopei cl\u0103dirii, locuin\u021bele mai mari necesit\u0103 \u00een continuare mai mult\u0103 energie pentru a func\u021biona.<\/p>\n\n\n\n Nu exist\u0103 o dimensiune specific\u0103 a locuin\u021bei sau a cl\u0103dirii care s\u0103 fie considerat\u0103 durabil\u0103, dar exist\u0103 linii directoare. Vermont Builds Greener a publicat un tabel de evaluare<\/a> care acord\u0103 puncte pe baza unui prag \u00een func\u021bie de num\u0103rul de dormitoare (de la unul la \u0219ase). Dac\u0103 se dep\u0103\u0219e\u0219te pragul, se pierd puncte.<\/p>\n\n\n\n Europenii petrec p\u00e2n\u0103 la 90% din via\u021b\u0103 \u00een interior, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 calitatea aerului din interior este mult mai important\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 dec\u00e2t calitatea aerului din exterior. Constructorii ecologici se str\u0103duiesc s\u0103 construiasc\u0103 cl\u0103diri care sunt bune nu doar pentru mediu, ci \u0219i pentru s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103. Sunt \u00eencurajate materialele cu emisii reduse, cum ar fi vopselele f\u0103r\u0103 COV \u0219i mobilierul f\u0103r\u0103 formaldehid\u0103. Ventila\u021bia \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 \u0219i produsele rezistente la umiditate sunt, de asemenea, atribute cheie ale IEQ.<\/p>\n\n\n\n Construc\u021bia nu \u00eenseamn\u0103 doar construirea fizic\u0103 a structurilor. Construc\u021bia \u00eenseamn\u0103 \u0219i dezvoltarea unui cartier, crearea unui parc, reproiectarea infrastructurii. Unii consider\u0103 c\u0103 construc\u021bia ecologic\u0103 este o cultur\u0103 a transform\u0103rii. Un exemplu vizionar ar fi reproiectarea unui \u00eentreg cartier suburban \u00eentr-un cartier f\u0103r\u0103 ma\u0219ini, dens populat, cu acces u\u0219or la agricultura urban\u0103. Living Building Challenge surprinde cel mai bine acest concept de construc\u021bie holistic\u0103 cu \u00eentrebarea provocatoare: \u201eCe s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 fiecare act de proiectare \u0219i construc\u021bie ar face lumea un loc mai bun?\u201d<\/p>\n\n\n\n Citi\u021bi <\/strong>Ghidul pentru cl\u0103diri ecologice privind calitatea mediului interior<\/strong><\/a> pentru mai multe detalii despre acest subiect.<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen \u00eentreaga Europ\u0103, se con\u0219tientizeaz\u0103 tot mai mult faptul c\u0103 cl\u0103dirile nu mai sunt structuri pasive, ci sunt esen\u021biale pentru ac\u021biunile climatice \u0219i rezilien\u021ba economic\u0103. \u00cen prezent, cl\u0103dirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie al UE \u0219i 36% din emisiile de dioxid de carbon legate de energie<\/a>. Mai mult, aproximativ trei sferturi din cl\u0103dirile din Europa r\u0103m\u00e2n ineficiente din punct de vedere energetic, \u00een timp ce doar 0,4-1,2% din fondul imobiliar este modernizat \u00een fiecare an<\/a>. Acest dezechilibru reprezint\u0103 un obstacol major \u00een calea atingerii obiectivelor climatice ale UE: dac\u0103 rata de renovare nu se dubleaz\u0103, cl\u0103dirile vor fi departe de obiectivele de neutralitate carbonic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2050.<\/p>\n\n\n\n Construc\u021biile ecologice implic\u0103 costuri suplimentare moderate. Potrivit studiilor din sector, costul ini\u021bial suplimentar rareori dep\u0103\u0219e\u0219te 0,5-12 % \u00een compara\u021bie cu construc\u021biile conven\u021bionale. Cu toate acestea, acest cost suplimentar \u00eenseamn\u0103 investi\u021bii \u00een izola\u021bie avansat\u0103, geamuri eficiente, sisteme de energie regenerabil\u0103, cum ar fi panouri solare sau pompe de c\u0103ldur\u0103, \u0219i materiale cu emisii reduse de carbon, toate acestea oferind beneficii semnificative. Un acoperi\u0219 verde, de exemplu, care cost\u0103 \u00eentre 108 \u0219i 355 de euro pe metru p\u0103trat, poate dubla durata de via\u021b\u0103 a unui acoperi\u0219 \u0219i poate cre\u0219te valoarea propriet\u0103\u021bii cu aproximativ \u0219apte procente<\/a>. \u00cen Belgia, modernizarea locuin\u021belor cu etichete EPC slabe, cum ar fi F, la D a dus la economii de aproximativ 57 000 de euro pe durata de via\u021b\u0103 a investi\u021biei. Astfel, chiar \u0219i primele modeste genereaz\u0103 randamente substan\u021biale pe termen lung.<\/p>\n\n\n\n Cre\u0219terea veniturilor nu se limiteaz\u0103 la economii. Locuin\u021bele eficiente din punct de vedere energetic au adesea pre\u021buri de v\u00e2nzare cu 4-10% mai mari \u0219i chirii cu 8-25% mai mari. De asemenea, acestea \u00eenregistreaz\u0103 rate de ocupare cu p\u00e2n\u0103 la 23% mai mari. \u00cen ceea ce prive\u0219te birourile, cl\u0103dirile ecologice certificate BREEAM din Londra au \u00eenregistrat prime de 21% la pre\u021burile de v\u00e2nzare \u0219i de 18% la chirii. Astfel de diferen\u021be de performan\u021b\u0103 transform\u0103 acredit\u0103rile ecologice din \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri etice \u00een strategii comerciale diferen\u021biatoare.<\/p>\n\n\n\n Din punct de vedere ecologic, cl\u0103dirile ecologice sunt monumentale. Reabilitarea a doar un sfert din fondul imobiliar ineficient din Europa ar putea reduce consumul de energie \u0219i emisiile de CO\u2082 la nivelul UE cu aproximativ 5-6%<\/a>. Atingerea obiectivelor climatice pentru 2030 necesit\u0103 reducerea cererii de \u00eenc\u0103lzire \u0219i r\u0103cire cu 14% \u0219i reducerea emisiilor de CO\u2082 cu 60% fa\u021b\u0103 de 1990 \u2013 obiective care pot fi atinse numai prin transformarea cl\u0103dirilor. \u00cen prezent, sectorul r\u0103m\u00e2ne cu 40% \u00een urm\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te indicatorii cheie, cum ar fi consumul de energie, reducerea emisiilor \u0219i investi\u021biile \u00een renovare. \u00cen acela\u0219i timp, sectorul construc\u021biilor contribuie \u00een mare m\u0103sur\u0103 la emisiile totale ale Europei, iar trecerea la proiectarea circular\u0103 \u0219i la materiale cu emisii reduse de carbon ar putea reduce dramatic carbonul \u00eencorporat \u2013 reprezent\u00e2nd o reducere de p\u00e2n\u0103 la 96% a emisiilor legate de ciment \u0219i debloc\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la 360 de miliarde de dolari pe an \u00een valoare net\u0103 la nivel global p\u00e2n\u0103 \u00een 2050.<\/p>\n\n\n\n Impactul opera\u021bional al proiect\u0103rii ecologice este, de asemenea, profund. Cl\u0103dirile consum\u0103 aproximativ 80 % din energia pe durata ciclului lor de via\u021b\u0103 \u00een faza de utilizare. Prin decarbonizarea \u00eenc\u0103lzirii, ventila\u021biei, iluminatului \u0219i r\u0103cirii, cl\u0103dirile ecologice pot fi transformate din consumatoare de energie \u00een \u201eprosumatori de energie\u201d integra\u021bi \u00een re\u021beaua inteligent\u0103 \u0219i \u00een ecosistemul energiei regenerabile. \u00centruc\u00e2t \u00eenc\u0103lzirea domestic\u0103 se bazeaz\u0103 \u00een continuare \u00een principal pe combustibili fosili \u2013 reprezent\u00e2nd 76% din sisteme \u00een 2017 \u2013 promovarea electrific\u0103rii eficiente este esen\u021bial\u0103 pentru obiectivele UE.<\/p>\n\n\n\n Sc\u0103derea cererii de infrastructur\u0103 –<\/strong> Cl\u0103dirile performante consum\u0103 mai pu\u021bin\u0103 energie \u0219i ap\u0103, ceea ce reduce presiunea asupra resurselor comune \u0219i permite extinderea capacit\u0103\u021bii infrastructurii. Administra\u021biile locale au dou\u0103 motive importante s\u0103 se bucure de acest lucru. Pot percepe impozite mai mari pe propriet\u0103\u021bi pentru cl\u0103dirile cu o valoare mai mare \u0219i economisesc cheltuielile cu infrastructura.<\/p>\n\n\n\n Cre\u0219terea productivit\u0103\u021bii \u0219i a prezen\u021bei –<\/strong> Studiile au constatat o corela\u021bie pozitiv\u0103 \u00eentre \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii mediului interior \u0219i productivitatea \u0219i prezen\u021ba la locul de munc\u0103. S-au raportat cre\u0219teri ale productivit\u0103\u021bii de 2 p\u00e2n\u0103 la 10% \u0219i o reducere de 35% a absenteismului pentru spa\u021biile \u00eenchiriate ecologice.<\/p>\n\n\n\n Cre\u0219terea v\u00e2nz\u0103rilor <\/strong>\u2013 S-au raportat v\u00e2nz\u0103ri mai mari \u00een cl\u0103dirile care maximizeaz\u0103 lumina natural\u0103. Un sondaj documentat \u00een Skylighting and Retail Sales: An Investigation into the Relationship Between Daylighting and Human Performance<\/em> (Lumina natural\u0103 \u0219i v\u00e2nz\u0103rile cu am\u0103nuntul: o investiga\u021bie a rela\u021biei dintre lumina natural\u0103 \u0219i performan\u021ba uman\u0103) raporteaz\u0103 o cre\u0219tere de 40% a v\u00e2nz\u0103rilor \u00een magazinele care utilizeaz\u0103 luminatoare \u00een locul iluminatului electric.<\/p>\n\n\n\n Cadrele guvernamentale \u0219i finan\u021barea reduc \u0219i mai mult riscurile. Directiva revizuit\u0103 a UE privind performan\u021ba energetic\u0103 a cl\u0103dirilor impune emisii aproape zero \u00een cl\u0103dirile publice p\u00e2n\u0103 \u00een 2028 \u0219i \u00een toate cl\u0103dirile private noi p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Eforturi precum Renovation Wave vizeaz\u0103 dublarea treptat\u0103 a ratei anuale de renovare p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, canaliz\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp miliarde de euro c\u0103tre modernizarea fondului imobiliar. Aceste m\u0103suri stimuleaz\u0103 programe de finan\u021bare la scar\u0103 larg\u0103, inclusiv obliga\u021biuni verzi \u0219i finan\u021bare cu dob\u00e2nd\u0103 redus\u0103 prin Banca European\u0103 de Investi\u021bii, ceea ce face construc\u021biile ecologice din ce \u00een ce mai atractive.<\/p>\n\n\n\n Diferite persoane au idei diferite despre ceea ce constituie de fapt un \u201ematerial de construc\u021bie ecologic<\/a>\u201d, dar exist\u0103 anumite standarde asupra c\u0103rora majoritatea ar fi de acord. Orice material care contribuie la atingerea obiectivului de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a durabilit\u0103\u021bii prin reducerea impactului asupra mediului al procesului de construc\u021bie ar fi considerat ecologic. Institutul pentru Specifica\u021bii \u00een Construc\u021bii<\/a>, o autoritate \u00een domeniul specifica\u021biilor de construc\u021bii, a clasificat materialele de construc\u021bie ecologice<\/a> \u00een func\u021bie de o serie de criterii, pe care le-am rezumat aici.<\/p>\n\n\n\n Re\u00eennoibile, naturale sau abundente <\/strong>– Materiale naturale care nu necesit\u0103 prelucrare sau necesit\u0103 o prelucrare minim\u0103; materiale care cresc rapid; resurse re\u00eennoibile; materiale recoltate \u00een mod durabil \u2013 certificate de o ter\u021b\u0103 parte, cum ar fi Forest Stewardship Council. (de exemplu, bambus, plut\u0103 \u0219i lemn certificat FSC).<\/em><\/p>\n\n\n\n Disponibile local<\/strong> \u2013 Produsele ob\u021binute local reduc cererea de transport \u0219i emisiile de gaze cu efect de ser\u0103. (de exemplu, p\u0103m\u00e2ntul utilizat pentru p\u0103m\u00e2nt b\u0103tut \u0219i blocuri de p\u0103m\u00e2nt comprimat). <\/em>Unele dintre produsele din categoria anterioar\u0103, cum ar fi bambusul, sunt materiale de construc\u021bie ideale, dar dac\u0103 trebuie transportate pe distan\u021be mari, nu sunt at\u00e2t de durabile. Bambusul este un bun exemplu, deoarece este importat \u00een mare parte din Asia. Anumite specii de iarb\u0103 pot fi \u00eens\u0103 cultivate \u00een Europa.<\/p>\n\n\n\n Con\u021binut reciclat<\/strong> \u2013 Materiale de construc\u021bie fabricate din con\u021binut reciclat (de exemplu, beton din h\u00e2rtie, pl\u0103ci ecologice, compozite din lemn \u0219i plastic).<\/em><\/p>\n\n\n\n Reciclabile sau reutilizabile<\/strong> \u2013 Diferite de cele de mai sus \u2013 materiale care nu sunt neap\u0103rat fabricate din con\u021binut reciclat, dar care pot fi reciclate sau reutilizate la sf\u00e2r\u0219itul ciclului de via\u021b\u0103 (de exemplu, metale, lemn, plastic, sticl\u0103).<\/em><\/p>\n\n\n\n Recuperat, deconstruc\u021bionat, refabricat sau recondi\u021bionat<\/strong> \u2013 Recuperarea unui produs \u00eenainte de a ajunge la groapa de gunoi nu \u00eenseamn\u0103 doar un produs \u00een minus care trebuie eliminat, ci \u0219i un produs \u00een minus care trebuie fabricat (de exemplu, mobilier \u0219i accesorii precum dulapuri, u\u0219i, ferestre \u0219i podele).<\/em><\/p>\n\n\n\n Durabil<\/strong> \u2013 Materialele care dureaz\u0103 mai mult nu trebuie \u00eenlocuite la fel de des. Unii consider\u0103 c\u0103 materialele neregenerabile, cum ar fi plasticul, sunt \u201eecologice\u201d datorit\u0103 durabilit\u0103\u021bii lor (de exemplu, piatra, acoperi\u0219urile din cupru, pardoselile din lemn de esen\u021b\u0103 tare \u0219i orice mobilier \u0219i dulapuri de \u00eenalt\u0103 calitate care dureaz\u0103 mult timp).<\/em><\/p>\n\n\n\n Proces de fabrica\u021bie eficient din punct de vedere al resurselor<\/strong> \u2013 Produc\u0103torii care sunt eficien\u021bi \u00een procesul de fabrica\u021bie, utiliz\u00e2nd mai pu\u021bin\u0103 energie, emi\u021b\u00e2nd mai pu\u021bine gaze cu efect de ser\u0103 \u0219i produc\u00e2nd mai pu\u021bine de\u0219euri dec\u00e2t produc\u0103torii conven\u021bionali.<\/p>\n\n\n\n Orice sisteme, materiale \u0219i componente care reduc consumul de energie utiliz\u00e2nd energie regenerabil\u0103<\/a>, cum ar fi:<\/p>\n\n\n\n Materiale \u0219i sisteme care conserv\u0103 \u0219i colecteaz\u0103 apa, cum ar fi:<\/p>\n\n\n\n Emisii reduse sau zero de COV \/ Emisii chimice minime<\/strong> \u2013 Materiale care emit compu\u0219i organici volatili (COV) \u00een cantit\u0103\u021bi minime sau deloc, cum ar fi vopselele cu con\u021binut redus sau zero de COV.<\/p>\n\n\n\n Con\u021binut redus sau nul de substan\u021be toxice<\/strong> \u2013 Materiale care emit pu\u021bine sau deloc substan\u021be cancerigene, iritante sau toxice pentru reproducere.<\/p>\n\n\n\n Rezisten\u021b\u0103 la umiditate<\/strong> \u2013 Prin rezisten\u021ba la umiditate, produsele inhib\u0103 dezvoltarea biologic\u0103, cum ar fi mucegaiul, \u0219i au o durat\u0103 de via\u021b\u0103 mai lung\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00centre\u021binere s\u0103n\u0103toas\u0103<\/strong> \u2013 Materiale care pot fi cur\u0103\u021bate cu produse de cur\u0103\u021bare netoxice sau cu con\u021binut redus de COV.<\/p>\n\n\n\n Tehnologie care promoveaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea<\/strong> \u2013 Dispozitive care evalueaz\u0103 calitatea mediului interior (IEQ) \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc calitatea aerului, cum ar fi instrumentele de monitorizare.<\/p>\n\n\n\n Citi\u021bi mai multe despre acest subiect \u00een <\/strong>Ghidul materialelor de construc\u021bie ecologice<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n Construc\u021bia natural\u0103 nu este at\u00e2t de simpl\u0103 pe c\u00e2t sugereaz\u0103 numele. Termenul \u201enatural\u201d se refer\u0103 \u00een acest caz la materialul principal de construc\u021bie, nu la toate materialele. Materialele reciclate, cum ar fi sticlele \u0219i anvelopele, sunt utilizate \u00een mod obi\u0219nuit de constructorii naturali. Cimentul este, de asemenea, un adaos obi\u0219nuit la mai multe materiale de construc\u021bie naturale.<\/p>\n\n\n\n P\u0103m\u00e2ntul este principalul material de construc\u021bie pentru aproximativ un sfert din popula\u021bia lumii, \u00een special \u00een \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare. Construc\u021bia natural\u0103 este popular\u0103 \u00een \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, deoarece poate fi realizat\u0103 manual. \u00cen Occident, \u00eens\u0103, construc\u021bia natural\u0103 se impune mai lent, deoarece este de obicei destul de laborioas\u0103. \u0218i c\u00e2nd se compar\u0103 costurile de construc\u021bie, metoda mai ieftin\u0103 c\u00e2\u0219tig\u0103 aproape \u00eentotdeauna.<\/p>\n\n\n\n Mecanizarea a p\u0103truns treptat \u00een tehnicile de construc\u021bie natural\u0103 ca o modalitate de a reduce costurile ridicate ale for\u021bei de munc\u0103. Constructorii naturali au la dispozi\u021bie multe tehnici, indiferent dac\u0103 doresc o op\u021biune extrem de durabil\u0103, o metod\u0103 rapid\u0103 \u0219i u\u0219oar\u0103, una care necesit\u0103 mult\u0103 munc\u0103 sau una care nu necesit\u0103 mult\u0103 munc\u0103.<\/p>\n\n\n\n Termenul \u201ecob\u201d denume\u0219te amestecul de argil\u0103, nisip, ap\u0103 \u0219i paie (sau alt material fibros) care se amestec\u0103 pentru a forma bulg\u0103ri de m\u0103rimea palmei. Cea mai comun\u0103 metod\u0103 de amestecare a cobului este manual\u0103 (printr-un proces de fr\u0103m\u00e2ntare cu picioarele \u0219i aruncare ca o cl\u0103tit\u0103 pe o prelat\u0103), dar poate fi amestecat \u0219i cu ajutorul unei ma\u0219ini. Pere\u021bii din cob sunt construi\u021bi de la funda\u021bie p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd formeaz\u0103 o structur\u0103 monolitic\u0103, adic\u0103 o singur\u0103 bucat\u0103 solid\u0103, spre deosebire de cl\u0103dirile din blocuri de p\u0103m\u00e2nt comprimat, care sunt formate din multe blocuri mici stivuite unul peste altul.<\/p>\n\n\n\n Construc\u021bia din adobe este practicat\u0103 \u00eenc\u0103 din 6000 \u00ee.Hr. Se folosesc trei dintre acelea\u0219i materiale de baz\u0103 ca \u0219i \u00een cazul cobului (argil\u0103, nisip \u0219i ap\u0103), cu excep\u021bia celui de-al patrulea material fibros, care este folosit doar uneori. Odat\u0103 amestecat, amestecul de adobe este l\u0103sat s\u0103 se usuce \u00een forme p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se \u00eent\u0103re\u0219te \u0219i devine c\u0103r\u0103mizi, care sunt apoi a\u0219ezate de zidari. \u00cen locurile \u00een care cl\u0103direa va fi supus\u0103 unor condi\u021bii meteorologice dure \u0219i umede, adobe este uneori stabilizat cu pu\u021bin ciment sau emulsie de asfalt pentru a-l men\u021bine compact.<\/p>\n\n\n\n CEB este o alternativ\u0103 mecanizat\u0103 la adobe, care reduce semnificativ costurile cu for\u021ba de munc\u0103. Spre deosebire de adobe realizate manual, aceste blocuri sunt comprimate cu ajutorul unei ma\u0219ini \u0219i produse cu precizie, ob\u021bin\u00e2ndu-se blocuri uniforme ca dimensiune \u0219i form\u0103, care nu necesit\u0103 mortar ca compus de nivelare (pot fi stivuite uscate).<\/p>\n\n\n\n P\u0103m\u00e2ntul este \u0219i aici ingredientul principal, dar \u00een loc s\u0103 fie stivuit sau a\u0219ezat, este b\u0103tut sau comprimat \u00een loc, de obicei cu ajutorul unor forme. Ast\u0103zi, pentru comprimare se utilizeaz\u0103 \u00een general echipamente mecanizate.<\/p>\n\n\n\n Paie este o resurs\u0103 regenerabil\u0103 cu un grad ridicat de izolare, ceea ce o face un material natural excelent pentru construc\u021bii. Dezavantajul este c\u0103 paiele trebuie p\u0103strate uscate, altfel vor muceg\u0103i \u0219i vor putrezi. Construc\u021biile din balo\u021bi de paie pot fi fie neportante, \u00een cazul \u00een care structura este sus\u021binut\u0103 de un schelet din st\u00e2lpi \u0219i grinzi, iar paiele sunt utilizate ca umplutur\u0103, fie portante. Construc\u021biile neportante sunt cele mai utilizate \u00een cazul balo\u021bilor de paie.<\/p>\n\n\n\n Lemnul de foc se refer\u0103 la buc\u0103\u021bile scurte de lemn pe care le vedem de obicei \u00een \u0219eminee. Dar, \u00een loc s\u0103 fie arse pentru a produce combustibil, aceste buc\u0103\u021bi de lemn sunt aliniate cu capetele ie\u0219ind \u00een afar\u0103 \u0219i sunt \u021binute \u00eempreun\u0103 cu mortar, conferind un aspect frumos \u0219i natural. La fel ca p\u0103m\u00e2ntul, are o mas\u0103 termic\u0103 ridicat\u0103. \u0218i, la fel ca baloturile de paie, are \u0219i propriet\u0103\u021bi izolante ridicate. \u00cen acest fel, este un material de construc\u021bie excelent. Este nevoie de mortar, dar este posibil s\u0103 se utilizeze cob \u00een loc de ciment pentru mortar.<\/p>\n\n\n\n La fel ca p\u0103m\u00e2ntul, lemnul este un alt material de construc\u021bie str\u0103vechi. Dac\u0103 lemnul este recoltat dintr-o surs\u0103 certificat\u0103 (de exemplu, FSC) care regenereaz\u0103 p\u0103durile \u0219i provine din surse locale, acesta poate fi un material de construc\u021bie natural extrem de durabil. \u00cen construc\u021biile cu st\u00e2lpi, st\u00e2lpii de lemn sunt \u00eenfip\u021bi \u00een p\u0103m\u00e2nt (unde pot putrezi rapid), \u00een timp ce structurile din lemn (cunoscute \u0219i sub denumirea de construc\u021bii cu st\u00e2lpi \u0219i grinzi) utilizeaz\u0103 o funda\u021bie separat\u0103.<\/p>\n\n\n\n La fel ca p\u0103m\u00e2ntul \u0219i lemnul, oamenii construiesc cu pietre de milenii. \u0218i de ce nu? Este un material frumos, durabil, cu o mas\u0103 termic\u0103 ridicat\u0103. Cu gama actual\u0103 de materiale de construc\u021bie, \u00eens\u0103, zid\u0103ria din piatr\u0103 este cel mai frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een terase \u0219i ziduri de gr\u0103din\u0103.<\/p>\n\n\n\n H\u00e2rtia din orice surs\u0103 poate fi recuperat\u0103 \u0219i transformat\u0103 \u00een papercrete, prin amestecarea h\u00e2rtiei, cimentului \u0219i apei \u00eentr-un mixer mare. La fel ca \u00een cazul altor materiale de construc\u021bie naturale, includerea cimentului diminueaz\u0103 sustenabilitatea acestui material.<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 metod\u0103 de construc\u021bie este similar\u0103 cu cea a betonului din punct de vedere al modului de realizare, dar compozi\u021bia sa este diferit\u0103. \u00cen loc de nisip \u0219i pietri\u0219, se utilizeaz\u0103 p\u0103m\u00e2nt obi\u0219nuit ca agregat.<\/p>\n\n\n\n O poveste este mult mai complex\u0103 dec\u00e2t ceea ce spune rezumatul de pe coperta din spate a c\u0103r\u021bii. Constructorii ecologici<\/a> realizeaz\u0103 beneficiile construc\u021biilor durabile, \u00een parte deoarece \u00een\u021beleg natura interconectat\u0103 a vie\u021bii pe P\u0103m\u00e2nt. Prin urmare, nu este de mirare c\u0103 industria a adoptat evaluarea ciclului de via\u021b\u0103 (LCA) pentru a analiza cu precizie durata de via\u021b\u0103 complet\u0103 a unei cl\u0103diri, \u00een loc s\u0103 se limiteze la suma p\u0103r\u021bilor care au intrat \u00een compozi\u021bia cl\u0103dirii.<\/p>\n\n\n\n O evaluare a ciclului de via\u021b\u0103 este o metodologie utilizat\u0103 pentru a m\u0103sura impactul pe care un produs sau un proces \u00eel are asupra mediului, de la \u00eenceputul procesului (extrac\u021bia materiilor prime) p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul procesului (eliminarea). Aceste evalu\u0103ri pot fi utilizate pentru a analiza orice, de la materiale de construc\u021bii<\/a> p\u00e2n\u0103 la mobilier.<\/p>\n\n\n\n LCA sunt utilizate pentru a m\u0103sura at\u00e2t intr\u0103rile \u0219i ie\u0219irile de materiale, c\u00e2t \u0219i de energie, pentru a evalua efectele acestor intr\u0103ri \u0219i ie\u0219iri \u0219i pentru a formula datele \u00een informa\u021bii utile pentru \u00een\u021belegerea rezultatului unui anumit produs sau proces asupra aerului (de exemplu, diminuarea stratului de ozon), solului (de exemplu, de\u0219euri) sau apei (de exemplu, poluarea).<\/p>\n\n\n\n Unele aspecte ale LCA erau utilizate \u00eenc\u0103 din anii 1970, dar cadrul tehnic cuprinz\u0103tor pentru acest proces a evoluat abia \u00een ultimii ani. Societatea de Toxicologie \u0219i Chimie a Mediului (SETAC)<\/a> este \u00een mare parte responsabil\u0103 de dezvoltarea LCA \u00een forma sa actual\u0103, de\u0219i un num\u0103r mare de alte organiza\u021bii au fost, de asemenea, implicate \u00een dezvoltarea sa.<\/p>\n\n\n\n Evalu\u0103rile ciclului de via\u021b\u0103 sunt un instrument puternic pe care constructorii ecologici \u00eel pot utiliza pentru a alege produsele \u0219i procesele cele mai ecologice. LCA analizeaz\u0103 efectele transferului dintr-un mediu \u00een altul, cum ar fi eliminarea emisiilor atmosferice prin crearea unui efluent de ap\u0103 uzat\u0103. \u00cen acest fel, se poate urm\u0103ri ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu componentele individuale ale unei cl\u0103diri pentru a ob\u021bine date precise despre sustenabilitatea \u00eentregii cl\u0103diri pe durata ciclului s\u0103u de via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Evaluarea impactului asupra mediului este \u00een\u0219el\u0103toare. De\u0219i este u\u0219or de observat c\u0103 pardoselile din bambus sunt o op\u021biune mai bun\u0103 pentru mediu dec\u00e2t un covor obi\u0219nuit, evaluarea durabilit\u0103\u021bii a dou\u0103 pardoseli similare din bambus nu este at\u00e2t de evident\u0103, cu excep\u021bia cazului \u00een care se efectueaz\u0103 o LCA. C\u00e2t de mult a c\u0103l\u0103torit pardoseala \u00eenainte de a fi instalat\u0103? C\u00e2t\u0103 energie a fost consumat\u0103 pentru producerea ei? Ce efect va avea eliminarea ei?<\/p>\n\n\n\n De\u0219i un produs poate p\u0103rea la prima vedere c\u0103 produce mai multe emisii de carbon, atunci c\u00e2nd se ia \u00een considerare \u00eentregul s\u0103u impact asupra mediului (de exemplu, efectele asupra aerului, solului \u0219i apei), acesta poate fi mult mai pu\u021bin d\u0103un\u0103tor pentru mediu dec\u00e2t un produs care emite mai pu\u021bin carbon.<\/p>\n\n\n\n Informa\u021bia \u00eenseamn\u0103 putere. Datorit\u0103 datelor complete furnizate de o LCA, este mult mai u\u0219or s\u0103 ob\u021bine\u021bi acceptul p\u0103r\u021bilor interesate (adic\u0103 guvernul, cet\u0103\u021benii), deoarece constructorii dispun de date fiabile pe care se pot baza pentru a-\u0219i sus\u021bine argumentele \u00een favoarea unei cl\u0103diri.<\/p>\n\n\n\n Laboratorul Na\u021bional de Cercetare \u00een domeniul Managementului Riscurilor a publicat Life cycle assessment: Principles and Practice<\/em><\/a> (Evaluarea ciclului de via\u021b\u0103: principii \u0219i practici), o carte electronic\u0103 gratuit\u0103 care acoper\u0103 \u00eentregul proces de efectuare a unei LCA.<\/p>\n\n\n\n Exist\u0103 o serie de instrumente software care ajut\u0103 la efectuarea evalu\u0103rilor ciclului de via\u021b\u0103. Whole Building Design Guide<\/a> g\u0103zduie\u0219te o list\u0103 de instrumente pentru calcularea costurilor, evaluarea \u0219i gestionarea ciclului de via\u021b\u0103, iar DOE<\/a> men\u021bine un director cuprinz\u0103tor de instrumente software pentru energia cl\u0103dirilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Aceast\u0103 introducere \u00een domeniul construc\u021biilor ecologice ofer\u0103 no\u021biunile de baz\u0103 despre ceea ce \u00eenseamn\u0103 o construc\u021bie ecologic\u0103. Este destinat\u0103 celor care sunt noi \u00een lumea construc\u021biilor ecologice, fie c\u0103 sunte\u021bi un pasionat de bricolaj sau un constructor profesionist care abia […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":57668,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_uag_custom_page_level_css":"","site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","ast-disable-related-posts":"","theme-transparent-header-meta":"","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"set","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[2067],"tags":[2014],"class_list":["post-57764","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-practici-de-constructie-ecologica","tag-materiale-durabile"],"uagb_featured_image_src":{"full":["https:\/\/cdn.shortpixel.ai\/spai\/q_lossy+ret_img+to_webp\/greenbuildingeurope.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/green-building-sustainable-construction.jpg",1200,801,false],"thumbnail":["https:\/\/cdn.shortpixel.ai\/spai\/q_lossy+ret_img+to_webp\/greenbuildingeurope.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/green-building-sustainable-construction-50x50.jpg",50,50,true],"medium":["https:\/\/cdn.shortpixel.ai\/spai\/q_lossy+ret_img+to_webp\/greenbuildingeurope.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/green-building-sustainable-construction-230x154.jpg",230,154,true],"medium_large":["https:\/\/cdn.shortpixel.ai\/spai\/q_lossy+ret_img+to_webp\/greenbuildingeurope.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/green-building-sustainable-construction-768x513.jpg",768,513,true],"large":["https:\/\/cdn.shortpixel.ai\/spai\/q_lossy+ret_img+to_webp\/greenbuildingeurope.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/green-building-sustainable-construction-1024x684.jpg",1024,684,true],"1536x1536":["https:\/\/cdn.shortpixel.ai\/spai\/q_lossy+ret_img+to_webp\/greenbuildingeurope.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/green-building-sustainable-construction.jpg",1200,801,false],"2048x2048":["https:\/\/cdn.shortpixel.ai\/spai\/q_lossy+ret_img+to_webp\/greenbuildingeurope.eu\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/green-building-sustainable-construction.jpg",1200,801,false]},"uagb_author_info":{"display_name":"Kiva Bottero","author_link":"https:\/\/greenbuildingeurope.eu\/ro\/author\/kiva-bottero\/"},"uagb_comment_info":0,"uagb_excerpt":"Aceast\u0103 introducere \u00een domeniul construc\u021biilor ecologice ofer\u0103 no\u021biunile de baz\u0103 despre ceea ce \u00eenseamn\u0103 o construc\u021bie ecologic\u0103. Este destinat\u0103 celor care sunt noi \u00een lumea construc\u021biilor ecologice, fie c\u0103 sunte\u021bi un pasionat de bricolaj sau un constructor profesionist care abia […]","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/greenbuildingeurope.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/57764","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/greenbuildingeurope.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/greenbuildingeurope.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/greenbuildingeurope.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/greenbuildingeurope.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=57764"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/greenbuildingeurope.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/57764\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/greenbuildingeurope.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/57668"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/greenbuildingeurope.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=57764"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/greenbuildingeurope.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=57764"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/greenbuildingeurope.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=57764"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Apa<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\nEnergie \u0219i atmosfer\u0103<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\nMateriale \u0219i resurse<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\nDimensiunea<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\nCalitatea mediului interior (IEQ)<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\n2. De ce s\u0103 construim ecologic?<\/h1>\n\n\n\n
\n\n\n\nCre\u0219terea valorii \u0219i a ratei de ocupare<\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\nImpactul asupra mediului<\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\nAlte beneficii ale construc\u021biilor ecologice<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\n3. Materiale de construc\u021bie ecologice<\/h1>\n\n\n\n
\n\n\n\nEficien\u021ba resurselor<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
Eficien\u021b\u0103 energetic\u0103<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
\n
Conservarea apei<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
\n
Calitatea aerului interior<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
4. Tehnici de construc\u021bie natural\u0103<\/h1>\n\n\n\n
\n\n\n\nCob<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
Adobe<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
Blocuri de p\u0103m\u00e2nt comprimat<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
P\u0103m\u00e2nt b\u0103tut<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
Baloturi de paie<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
Lemn de foc<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
Structuri din lemn<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
Piatra<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
Papercrete<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
P\u0103m\u00e2nt turnat<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
5. Evaluarea ciclului de via\u021b\u0103 (LCA)<\/h1>\n\n\n\n
\n\n\n\nCe este o evaluare a ciclului de via\u021b\u0103?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\nC\u00e2teva informa\u021bii generale despre evalu\u0103rile ciclului de via\u021b\u0103<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\nBeneficiile LCA<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\nResurse pentru efectuarea unei LCA<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\n\n\n\n